Refluxul la sugari: ce este normal și când să vă îngrijorați

Refluxul gastroesofagian la sugari înseamnă întoarcerea conținutului din stomac în esofag, tubul care face legătura dintre gură și stomac. La bebeluși, acesta se manifestă frecvent prin regurgitarea unei cantități mici de lapte după masă.

Deși poate fi îngrijorător pentru părinți, refluxul este foarte frecvent în primul an de viață și, în majoritatea cazurilor, reprezintă o etapă normală a dezvoltării. Dacă bebelușul se hrănește bine, ia în greutate și are o stare generală bună, regurgitațiile nu indică, de obicei, o boală.

Există însă situații în care vărsăturile, refuzul alimentației sau lipsa creșterii în greutate necesită evaluarea copilului de către medicul pediatru.

Cât de frecvent este refluxul la sugari?

Regurgitațiile zilnice apar la aproximativ 4 din 10 sugari. Acestea încep, de obicei, înaintea vârstei de 8 săptămâni, ating frecvența maximă în jurul vârstei de 4 luni și se ameliorează treptat.

În cele mai multe cazuri, refluxul dispare până la vârsta de 12 luni, uneori putând persista până la 18 luni.

Refluxul este atât de frecvent la bebeluși din mai multe motive care țin de dezvoltarea normală:

• sfincterul esofagian inferior, aflat între esofag și stomac, este încă imatur;
• stomacul sugarului are o capacitate redusă;
• alimentația este exclusiv sau predominant lichidă;
• bebelușul petrece mult timp în poziție orizontală;
• cantitatea de lapte consumată este mare în raport cu dimensiunea stomacului.

Pe măsură ce bebelușul crește, stă în șezut, începe diversificarea alimentației, iar sistemul digestiv se maturizează, episoadele de reflux devin mai rare.

Care este diferența dintre refluxul normal și boala de reflux?

Este important să diferențiem refluxul fiziologic de boala de reflux gastroesofagian.

Refluxul fiziologic

Refluxul fiziologic este considerat normal atunci când bebelușul:

• regurgitează cantități mici de lapte;
• se hrănește bine;
• este activ și are o stare generală bună;
• crește corespunzător în greutate;
• nu prezintă dificultăți de respirație;
• nu pare să sufere în timpul sau după masă.

În această situație, refluxul nu reprezintă o boală și, de regulă, nu necesită investigații sau tratament medicamentos.

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian poate fi luată în considerare atunci când refluxul provoacă simptome supărătoare sau complicații, precum:

• creștere insuficientă în greutate;
• refuzul repetat al alimentației;
• durere sau disconfort evident în timpul meselor;
• vărsături frecvente asociate cu stagnare ponderală;
• dificultăți de înghițire;
• episoade de tuse, sufocare sau dificultăți respiratorii asociate alimentației;
• inflamația esofagului.

La sugari, simptome precum plânsul, agitația și arcuirea spatelui sunt greu de interpretat. Un bebeluș care plânge și regurgitează nu are automat boală de reflux, deoarece aceste manifestări pot avea și alte cauze.

Regurgitație sau vărsătură: care este diferența?

Regurgitația reprezintă eliminarea fără efort a unei cantități mici de lapte, de obicei imediat după masă. Laptele se poate prelinge din gură, iar bebelușul nu pare afectat.

Vărsătura presupune eliminarea mai puternică a conținutului stomacului și poate fi însoțită de contracții abdominale, disconfort sau alterarea stării generale.

Vărsăturile repetate, abundente, verzi, cu sânge sau proiectate cu forță „în jet” trebuie evaluate medical.

Ce investigații sunt necesare?

În cazul refluxului necomplicat, analizele și investigațiile nu sunt necesare. Diagnosticul se stabilește pe baza discuției cu părinții, a examinării bebelușului și a evaluării curbei de creștere.

Investigațiile sunt rezervate situațiilor în care:

• există semne de alarmă;
• diagnosticul nu este clar;
• copilul nu crește corespunzător;
• simptomele persistă în ciuda măsurilor recomandate;
• medicul suspectează o altă afecțiune.

În funcție de simptome, pot fi recomandate:

Endoscopia digestivă superioară

Endoscopia poate fi utilizată pentru evaluarea esofagului și identificarea unei inflamații sau a altor afecțiuni care pot produce simptome asemănătoare refluxului. În anumite situații pot fi recoltate biopsii.

Investigația este recomandată numai în cazuri selectate, de obicei după evaluarea copilului de către un gastroenterolog pediatru.

Monitorizarea pH-ului esofagian și pH-impedanța

Această investigație măsoară cât de des și pentru cât timp conținutul stomacului ajunge în esofag. Poate ajuta la stabilirea unei legături între episoadele de reflux și anumite simptome.

Nu este necesară în cazul regurgitațiilor obișnuite ale unui sugar sănătos.

Tranzitul baritat

Tranzitul baritat nu este utilizat pentru confirmarea refluxului. Rolul său este de a identifica anumite anomalii anatomice, mai ales atunci când bebelușul prezintă vărsături verzi, persistente sau alte manifestări neobișnuite.

Care este rolul ecografiei abdominale?

Ecografia abdominală nu este recomandată pentru diagnosticarea bolii de reflux gastroesofagian.

În timpul examinării, ecografia poate surprinde episoade de reflux și la bebeluși sănătoși. Din acest motiv, simpla observare ecografică a refluxului nu confirmă existența unei boli.

Ecografia este însă utilă pentru excluderea altor cauze ale vărsăturilor, în special a stenozei hipertrofice de pilor. Această afecțiune apare, de regulă, în primele săptămâni de viață și poate determina vărsături în jet, după masă.

Ecografia este o investigație sigură, nedureroasă și nu utilizează radiații.

Ce puteți face acasă pentru reducerea regurgitațiilor?

Prima etapă în gestionarea refluxului constă în evaluarea modului de alimentație și aplicarea unor măsuri simple.

Evitați supraalimentarea

Un volum prea mare de lapte administrat la o singură masă poate accentua regurgitațiile. Medicul poate verifica dacă volumul și frecvența meselor sunt potrivite pentru vârsta și greutatea copilului.

În anumite cazuri, mesele mai mici și mai frecvente pot ajuta.

Ajutați bebelușul să elimine aerul înghițit

Puteți face pauze în timpul mesei pentru a ajuta bebelușul să eructeze. După alimentație, sugarul poate fi ținut în brațe, în poziție verticală, aproximativ 20–30 de minute, cât timp este treaz și supravegheat.

Verificați tehnica de alimentație

În cazul alimentației cu biberonul, tetina trebuie să aibă un debit potrivit. Un debit prea rapid poate determina bebelușul să înghită o cantitate mai mare de aer sau de lapte într-un timp scurt.

În cazul alăptării, medicul sau un consultant în lactație poate evalua poziția și atașarea copilului la sân.

Formulele îngroșate

Pentru sugarii hrăniți cu formulă, medicul poate recomanda o formulă antireflux sau o altă metodă sigură de îngroșare a laptelui. Aceasta poate reduce numărul regurgitațiilor vizibile, dar trebuie utilizată numai conform recomandărilor medicale.

Nu adăugați cereale sau alți agenți de îngroșare în biberon fără să discutați în prealabil cu medicul.

Poate fi vorba despre alergia la proteinele laptelui de vacă?

Alergia la proteinele laptelui de vacă poate produce simptome asemănătoare refluxului. Suspiciunea poate fi mai mare atunci când regurgitațiile sau vărsăturile sunt asociate cu:

• sânge ori mucus în scaun;
• diaree sau constipație persistentă;
• eczemă;
• disconfort important în timpul alimentației;
• stagnare în greutate;
• antecedente de alergii în familie.

În cazuri selectate, medicul poate recomanda o probă de 2–4 săptămâni cu formulă extensiv hidrolizată sau, mai rar, cu formulă pe bază de aminoacizi.

În cazul bebelușilor alăptați, eliminarea proteinelor din laptele de vacă din dieta mamei se face numai la recomandarea medicului, cu atenție la aportul nutrițional al mamei.

Lipsa lactozei și lipsa proteinelor din laptele de vacă nu înseamnă același lucru. Formulele fără lactoză nu tratează alergia la proteinele laptelui de vacă.

Cum trebuie să doarmă un bebeluș care are reflux?

Bebelușul trebuie așezat întotdeauna pe spate pentru somn, pe o saltea fermă, plană, fără pernă, pături voluminoase, protecții laterale sau obiecte moi în pătuț.

Nu sunt recomandate:

• ridicarea sau înclinarea saltelei;
• pernele antireflux;
• dispozitivele de poziționare;
• somnul pe o parte;
• somnul pe burtă.

Chiar dacă bebelușul regurgitează, regulile privind somnul în siguranță au prioritate. Poziționarea pe burtă poate fi utilizată doar în timpul perioadelor de joacă, atunci când copilul este treaz și supravegheat permanent.

Sunt necesare medicamente pentru refluxul la sugari?

Medicamentele care reduc aciditatea gastrică, precum inhibitorii pompei de protoni sau blocantele receptorilor H2, nu sunt recomandate pentru regurgitațiile obișnuite, plânsul sau agitația unui sugar care se dezvoltă normal.

Aceste medicamente nu împiedică laptele să urce din stomac și, prin urmare, nu elimină regurgitațiile. În plus, pot avea efecte adverse, inclusiv creșterea riscului anumitor infecții digestive sau respiratorii.

Tratamentul medicamentos poate fi recomandat numai în cazuri selectate, când există suspiciunea unei boli de reflux cu afectarea esofagului sau alte complicații. Decizia aparține medicului, după evaluarea copilului.

Nu administrați bebelușului medicamente pentru reflux fără recomandare medicală.

Semne de alarmă: când trebuie să mergeți repede la medic?

Solicitați evaluare medicală promptă dacă bebelușul prezintă:

• vărsături verzi sau galben-verzui;
• vărsături repetate, proiectate în jet;
• sânge în vărsături sau în scaun;
• abdomen umflat, tensionat sau dureros;
• refuzul alimentației;
• scădere în greutate sau creștere insuficientă;
• semne de deshidratare, precum mai puține scutece ude, gură uscată sau somnolență;
• febră, letargie ori stare generală alterată;
• fontanelă bombată;
• dificultăți de respirație sau episoade de sufocare;
• tuse persistentă ori pneumonii repetate;
• diaree cronică;
• vărsături care încep pentru prima dată după vârsta de 6 luni;
• regurgitații sau vărsături care persistă după vârsta de 12–18 luni.

Vărsăturile verzi pot indica o obstrucție intestinală și necesită evaluare medicală de urgență.

Când este recomandată o consultație pediatrică?

Programați o consultație dacă:

• bebelușul regurgitează foarte des și părinții sunt îngrijorați;
• pare să sufere în timpul sau după alimentație;
• plânge frecvent și refuză mesele;
• tușește, se îneacă sau se oprește repetat din supt;
• nu ia corespunzător în greutate;
• simptomele nu se ameliorează după ajustarea alimentației;
• apar manifestări care pot sugera o alergie alimentară;
• nu este clar dacă episoadele sunt regurgitații sau vărsături.

Pediatrul va examina copilul, va evalua alimentația și curba de creștere și va căuta eventualele semne de alarmă. Dacă este necesar, poate recomanda investigații suplimentare sau o consultație de gastroenterologie pediatrică.

Consultații de pediatrie în Cluj-Napoca și Florești

Dr. Claudia Simu

Medic specialist Pediatrie și Reumatologie Pediatrică

Dr. Claudia Simu oferă consultații pediatrice în Cluj-Napoca și Florești pentru evaluarea sugarilor care prezintă regurgitații, vărsături, dificultăți de alimentație, disconfort digestiv sau creștere insuficientă în greutate.

În cadrul consultației sunt evaluate simptomele copilului, modul de alimentație, dezvoltarea și curba ponderală. În funcție de situație, părinții pot primi recomandări privind alimentația, măsurile de îngrijire și necesitatea unor investigații sau evaluări suplimentare.

Policlinica Regina Maria – Cluj-Napoca

• Adresă: Str. Iancu de Hunedoara nr. 22, Cluj-Napoca
• Telefon pentru programări: 021 9268

Centrul de Pediatrie – Sediul Pluto, Florești

• Adresă: Str. Traian Vuia nr. 3, Florești, județul Cluj
• Telefon pentru programări: 0752 360 360

Întrebări frecvente despre refluxul la sugari

Refluxul este normal la bebeluși?

Da. Regurgitațiile sunt foarte frecvente în primul an de viață, mai ales în primele luni. Dacă bebelușul se hrănește bine, crește corespunzător și are o stare generală bună, refluxul este, de obicei, fiziologic.

La ce vârstă dispare refluxul la bebeluși?

În cele mai multe cazuri, episoadele se răresc după vârsta de 6 luni și dispar până la aproximativ 12 luni. La unii copii pot persista până la 18 luni.

Cum îmi dau seama dacă refluxul îl deranjează pe bebeluș?

Semnele care necesită evaluare includ refuzul repetat al meselor, dificultățile de înghițire, durerea evidentă în timpul alimentației, tusea sau episoadele de sufocare la masă și creșterea insuficientă în greutate.

Plânsul sau arcuirea spatelui nu confirmă singure boala de reflux.

Este normal ca bebelușul să regurgiteze după fiecare masă?

Poate fi normal, dacă elimină o cantitate mică de lapte, nu pare deranjat, se alimentează bine și crește corespunzător. O consultație este recomandată dacă episoadele sunt abundente, copilul refuză mesele sau nu ia în greutate.

Refluxul poate provoca vărsături în jet?

Vărsăturile în jet nu trebuie considerate automat o manifestare obișnuită a refluxului. La un sugar de câteva săptămâni pot indica stenoza hipertrofică de pilor și necesită evaluare medicală promptă.

Ecografia abdominală confirmă refluxul?

Nu. Ecografia poate surprinde întoarcerea laptelui în esofag chiar și la bebeluși sănătoși. Rolul său principal este excluderea altor cauze ale vărsăturilor, cum este stenoza hipertrofică de pilor.

Trebuie schimbată formula de lapte?

Nu este recomandată schimbarea repetată a formulei fără sfatul medicului. În anumite situații, pediatrul poate recomanda o formulă antireflux sau o formulă extensiv hidrolizată, dacă suspectează alergia la proteinele laptelui de vacă.

Mama care alăptează trebuie să renunțe la lactate?

Nu în mod obișnuit. Eliminarea produselor lactate din dieta mamei poate fi recomandată temporar numai atunci când există o suspiciune justificată de alergie la proteinele laptelui de vacă și trebuie făcută sub îndrumare medicală.

Bebelușul cu reflux poate dormi pe burtă?

Nu. Pentru somn, bebelușul trebuie așezat pe spate, pe o suprafață fermă și plană. Somnul pe burtă sau pe o parte și utilizarea pernelor antireflux nu sunt considerate măsuri sigure.

Perna antireflux este recomandată?

Nu. Pernele, dispozitivele de poziționare și saltelele înclinate nu sunt recomandate pentru somnul sugarului. Ele nu tratează cauza refluxului și pot crea riscuri pentru respirație.

Refluxul poate fi provocat de supraalimentare?

Da. Un volum prea mare de lapte administrat la o singură masă poate favoriza regurgitațiile. Cantitatea de lapte și frecvența meselor trebuie adaptate vârstei și greutății copilului.

Medicamentele antiacide opresc regurgitațiile?

Nu. Aceste medicamente reduc aciditatea conținutului gastric, dar nu împiedică întoarcerea laptelui în esofag. Ele nu sunt recomandate pentru regurgitațiile obișnuite ale unui sugar sănătos.

Când este necesar un gastroenterolog pediatru?

Evaluarea gastroenterologică poate fi recomandată dacă există semne de alarmă, copilul nu crește corespunzător, simptomele persistă în ciuda măsurilor inițiale, diagnosticul este neclar sau este necesar un tratament care nu poate fi întrerupt.

Concluzie

Refluxul la sugari este, în cele mai multe cazuri, o etapă normală și trecătoare. Regurgitațiile tind să se amelioreze pe măsură ce sistemul digestiv se maturizează, copilul începe diversificarea și petrece mai mult timp în poziție verticală.

Este important ca părinții să urmărească starea generală a bebelușului, alimentația și creșterea în greutate, nu doar numărul regurgitațiilor.

Dacă bebelușul refuză mesele, nu crește corespunzător, prezintă vărsături în jet, vărsături verzi, sânge, dificultăți respiratorii sau alte semne de alarmă, este necesară evaluarea medicală.

Pentru evaluarea refluxului, a regurgitațiilor sau a dificultăților de alimentație, părinții pot programa o consultație de pediatrie în Cluj-Napoca sau Florești la Dr. Claudia Simu, medic specialist Pediatrie și Reumatologie Pediatrică.